Ushguli. Despre cel mai izolat sat din Georgia, ascuns printre crestele inalte ale Caucazului

Ushguli. Despre cel mai izolat sat din Georgia, ascuns printre crestele inalte ale Caucazului

Doua regiuni mi-au captat atentia atunci cand m-am apucat de cautat locuri interesante de vazut in Georgia. Prima a fost regiunea Samegrelo-Zemo Svaneti, aflata in nord-vestul tarii si la nord de Kutaisi, iar a doua regiunea Mtskheta-Mtianeti, aflata in nord-estul Georgiei si la nord de capitala Tbilisi. Amandoua au peisaje superbe si o multime de obiective culturale si naturale pe care ti le doresti sa le ai pe lista ta.

Din pacate insa, aceste doua regiuni se afla la o distanta foarte mare una de cealalta, pe doua vai paralele care urca pana pe crestele Muntilor Caucaz. Ca de obicei, timpul destinat excursiei nu a fost de partea mea. Asa ca a trebuit sa ma decid asupra uneia singure. Din fericire, faptul ca am aterizat pe Kutaisi a facut alegerea un pic mai usoara.

Mi-am promis insa ca voi reveni si voi ajunge si aici intr-o excursie viitoare. Insa nu am regretat alegerea. Ajuns in Ushguli, am ramas cu memoria unui satuc parca incremenit in timp, unde turismul modern este doar un mit, iar oamenii locului isi duc o viata simpla printre crestele inzapezite ale muntilor din jur. Este absolut fermecator si greu de descris. Trebuie sa stai putin sa admiri peisajul ca sa rezonezi cu ceea ce simt eu scriind aceste randuri.

Vedere panoramica cu satul Ushguli. Autor: Robert Mocanu, AtlasNomadica

Tinutul unde timpul s-a oprit

Subregiunea Svaneti Superior, din care face parte satul Ushguli, este prezentata ca una dintre ultimele locatii din Europa unde turismul modern aproape ca nu exista. Si din cate am putut observa nu este departe de adevar. As zice ca acest lucru se datoreaza atat distantei si accesului ingreunat, cat si datorita oamenilor care locuiesc aici, Svanii fiind un grup distinct de restul populatiei georgiene.

Aici nu vei gasi hoteluri de lux sau forfota specifica oraselelor de munte din Europa. Viata este mult mai simpla si a ramas angrenata in vremurile stravechi care inca se vad in anumite obiceiuri, tinute cu mare pret de locuitorii zonei. Insusi limba vorbita este unica, diferita de georgiana standard. La fel sunt si traditiile sau stilul constructiilor. Oriunde te uiti, se vede clar o rupere de restul tarii, ceea ce face acest sat de munte si mai interesant.

Ceea ce vei gasi insa este un peisaj parca rupt dintr-un vis, atat de frumos ca iti va taia respiratia. Daca privesti de sus, vei vedea munti semeti, plini de zapada si ghetari, cum coboara spre sat lasand locul unor pajisti alpine de un verde crud, pentru ca apoi sa se piarda in canioane, unde apele raului de munte se revarsa vijelios la vale. Iti spun sincer, cu greu vei reusi sa mai pleci de aici.

Varfurile inalte ale Caucazului. Autor: Mocanu Robert

Un sat de turnuri

Ushguli este un mic sat aflat sus de tot, pe partea georgiana la Muntilor Caucaz. Situat la altitudinea de 2.200 metri, acesta este considerat ca fiind asezarea aflata la cea mai mare altitudine din Europa care a fost locuita neintrerupt. Astazi sunt numai 250 de oameni care locuiesc pe aceste vai, multi dintre vechii rezidenti alegand sa se mute datorita izolarii si vietii dificile din munti, in special din timpul iernilor.

Atunci cand ajungi pentru prima data aici, vei fi imediat intampinat de turnurile fortificate ale asezarii, care sunt o trasatura unica regiunii Svaneti. Atat de importante sunt incat au fost incluse pe lista UNESCO a Partimoniului Mondial. Ele dateaza din secolele 8 si 9 si sunt in marea lor majoritate destul de bine pastrate. Este ca si cum te uiti la o fotografie vie facuta acum sute de ani.

Turnurile au servit, iar unele inca au acest rol si astazi, ca locuinte pentru svani, dar aveau dublu rol in protectia fata de invadatori sau de dezastre naturale, precum avalanse sau viituri. Daca va apropiati de unul, veti vedea si de ce sunt asa rezistente. Aceste constructii masive sunt realizate din pietre de rau si ajung la 20 sau chiar 25 de metri inaltime. Impresia pe care o vei avea este ca mai au multe secole inainte pana vor risca sa dispara in negura istoriei.

Canion pe Raul Patara Enguri, langa Ushguli. Autor: Robert Mocanu, AtlasNomadica

Un pranz cu priveliste spectaculoasa

Dupa atata drum sunt sigur ca veti fi infometati cand ajungeti in Ushguli. As vrea sa va recomand un mic local pe care l-am gasit din intamplare in excursia mea. Acesta se afla in celalalt capat al satului, fata de drumul dinspre Mestia. Are tot ceea ce ti-ai putea dori: mancare delicioasa si ieftina intr-un peisaj fenomenal.

Se numeste Cafe Lemi si este o mica cabana de munte, unde o familie georgiana prepara unele dintre cele mai bune mancaruri pe care le-am gustat in Georgia. Nu va faceti griji legat de comunicare, deoarece inteleg engleza si de asemenea au si meniul tradus in aceasta limba.

Pentru a ajunge aici, incepi de la intrarea in Ushguli, din directia Mestia. Imediat dupa pod, vei vedea un drum care urca abrupt spre dreapta. Acesta este destul de prost, asa ca nu incerca sa mergi pe el o masina de oras. Continua pana ajungi la cimitirul satului, pe care il recunosti dupa turnul din mijloc si gardul din piatra care il inconjoara. Cafe Leumi este chiar langa, pe dreapta. Nu ai cum sa o ratezi. Uite aici locatia pe Google Maps.

Raul Patara Enguri coborand de la Ghetarul Shkhara. Autor: Robert Mocanu, AtlasNomadica

Un drum mai putin circulat

Pentru a ajunge la Ushguli, mai intai trebuie sa treci prin Mestia, capitala pentru regiunea Svaneti. Nu trebuie decat sa urmezi drumul de 130 km de la Zugdidi. Acesta este intr-o stare generala buna si poate fi condus cu orice tip de masina. Sunt si zone mai putin bune, in special in apropiere de Mestia, dar nimic de speriat.

Grija principala ar trebui sa fie totusi legata de combustibil, deoarece intre Zugdidi si Mestia nu exista benzinarii. Din Mestia, drumul urca spre Ushguli inca 46 km. In iulie 2018, jumatate din aceasta distanta era betonata, iar pe restul se lucra intens. Cu putin noroc, pana astazi este si gata. Dar recomand sa faci totusi o verificare inainte de te aventura pe el.

Chiar si daca nu este in totalitate modernizat, acesta este totusi practicabil. Insa recomandarea mea este sa fii un sofer experimentat si sa conduci o masina 4×4. Asta pentru ca drumul este foarte ingust, nu are niciun fel de protectie, are zone unde se noroieste foarte rau atunci cand ploua si are parte de alunecari de teren serioase datorita viitorilor. De asemenea, nu uita sa ai suficient combustibil pentru drumul dus-intors, deoarece nu vei gasi nicio benzinarie in aceasta directie.

Turnuri svane pe drumul spre Ushguli. Autor: Robert Mocanu, AtlasNomadica

Leave a Reply